Orașul Bucovăţ este o localitate în Raionul Străşeni situata la latitudinea 47.1886 longitudinea 28.4603 și altitudinea de 99 metri față de nivelul mării. Distanța directă pîna în or. Străşeni este de 14 km. Distanța directă pîna în or. Chişinău este de 38 km.
Orașul Bucovăț este situat în partea dreaptă a căii ferate Chișinău – Ungheni și a șoselei cu aceeași destinație , învecinată cu magistrala feroviară , preponderent pe dâmburi. Mai la vale de cale ferată curge râul Bâc, peste care e construit un pod feroviar , râul având și un afluent – râulețul Bucovăț.
În Bâc își varsă apele și un pârău cu izvorul în Vărzăreștii Noi, r-nul Călărași, localitatea situată la o distanță de cinci km de Bucovăț. În oraș intri după ce treci de intersecția Chișinău –Nisporeni- Ungheni, căreia din timpurile străvechi i se spune Crucea Flăcăilor, și unde în toate timpurile , cu excepția perioadei sovietice, s-a înălțat și se află și astăzi o cruce.
Valea prin care trece cale ferată și își duce apele râul Bâc i se spune Valea Bâcului.
Din Bucovăț se văd destul de bine atât pădurea Căprianei și a Vornicenilor, cât și dealul Țigăncei, situat nu departe de calea ferată și șosea.
Primii locuitori care s-au așezat cu traiul la Bucovăț au venit din satele vecine Vărzărești, Gălești, Vorniceni, Pitușca, Căpriana, Lozova, Pănășești ș.a. La 1928 Bucovățul numără 324 oameni, dintre care români basarabeni 270, iar celelalte etnii numărau 54 de persoane. În anul 1952, când Bucovățul capătă statutul de orășel , avea o populație de 2200 de locuitori. Actualmente aici locuiesc 1454 de persoane.
Savantul Vladimir Nicu , cercetând izvoade vechi, susține că pentru prima dată Bucovățul ar fi fost pomenit într-un document prin care domnitorul Alexandru Voievod ar fi întărit carte de dărie << către această adevărată slugă și credincios boier Vena Vornic>> . Cartea de darie din care în citat dăinuie din primăvara lui 1420 ( 25 aprilie) . Date mai vechi nu avem. În anii de după război (1952) Bucovățul capătă statutul de localitate de tip orășenesc, iar la începutul mileniului trei pe cel de oraș.
Ceea ce n-au făcut în trecut proprietarii de dughene , cârciume, băcănii, brutării , mori – vreo 15 la număr, preocupați doar de propria bunăstare, a reușit să realizeze în ultimii 30 de ani ai secolului trecut directorul fabricii Avicole din Bucovăț, Doremidont Serghei Corețchii (1935-2011), cavaler al ordenului Republicii, la inițiativa și cu strădania căruia aici a fost construit un bloc de locuit cu cinci etaje, grădinița pentru 160 de copii , stadion, precum și mai multe case de locuit pentru angajații întreptrinderii.
Pentru oraș sunt considerate deosebit de reprezentative Gara feroviară Bucovăț, construită de autoritățile române după ce clădirea vechii gări a fost aruncată în aer de către trupele sovietice în timpul retragerii din 1941, crucea de la intersecție ,, Crucea Flăcăilor,, crucea de la mormântul celor căzuți în ultimul război, biserica ortodoxă, care ar putea să figureze în stema orașului , inclusiv și linia de cale ferată.
Din componența orașului fac parte 2 localități: Bucovăț, Rassvet. Cele două localități ale orașului se situează în apropierea imediată una față de alta, fiind delimitate printr-un hotar vizibil. Suprafața totală constituie 529,39 ha, iar teren cu destinație agricolă 234,20 ha.
Satul Rassvet a fost întemeiat în anul 1907.
